20 Reguli privind proiectarea si constructia drenajelor de apa

Buna ziua. Realizarea unui drenaj nu reprezinta chiar o lucrare atat de complexa, si de multe ori poate fi facuta chiar si de dvs, desigur daca se cunosc anumite reguli si se analizeaza bine situatia terenului si cazului dvs. Daca insa nu se cunosc anumite norme, nu se alege tipul drenajului corect sau se fac greseli de executie, putem obtine mai mult rau decat bine.

Am postat in trecut mai multe video-uri despre drenaj, mai multe metode, tehnici, atat mai scumpe, cat si mai ieftine, insa chiar si asa multe persoane m-au rugat sa le explic ce reguli esentiale exista in proiectarea si constructia unui drenaj – asa ca in acest sens, am realizat acest video cu 20 reguli la numar, privind proiectarea si constructia drenajelor de apa.

Regulile din continuare sunt completate de imaginile din video de mai jos, deci va recomandam insistent sa il vizionati.

Reguli

1) Prima regula tine de intelegerea circuitului apei – apa mereu se va scurge si va cauta acel drum, inclusiv in pamant, care ii va opune cea mai mica rezistenta in calea sa. De exemplu apa se va scurge mult mai rapid si bine in nisip, decat in argila, deoarece nisipul lasa apa sa se infiltreze mult mai usor, iar apa intalneste in nisip o rezistenta mult mai mica decat in cazul argilei. Daca am compara nisipul cu pietrisul, atunci deja prin pietris apa mai rapid se va scurge, deoarece mai usor gaseste cai sa se scurga si intampina o rezistenta mai slaba in calea sa. Intelegerea acestui lucru e esential cand gandim un sistem de drenaj, asa ca va rog sa il intelegeti!

2) Daca realizam drenajul ascuns imprejurul casei, trebuie sa avem colectoare de apa la fiecare colt. Ulterior aceasta apa se poate scurge intr-un camin de distributie sau in alt sistem de drenaj.

3) Fiecare tip principal de drenaj nu se conecteaza cu alt tip principal de drenaj: drenajul pluvial al acoperisului, drenajul ascuns de langa fundatie, chiar si drenajul rigolelor trotuarelor si altor pavaje – toate trebuie sa aiba circuitul lor separat, cu propriile tubulaturi si chiar propriile camine de disributie (distribuitor cu inele din beton). Totusi, in dependenta de caz, sistemul rigolelor se poate conecta cu cel pluvial, insa depinde.

De ce nu conectam aceste sisteme? Deoarece sunt deosebiri intre toate acestea:

  • Drenajul pluvial al acoperisului functioneaza pe baza debitelor de apa si vitezelor mari, sistem care poate contine frunze, crengute, murdarii si alte chestii
  • Drenajul rigolelor de trotuar sau pavajelor la fel lucreaza cand afara ploua, insa e mult mai murdar cu mîl, noroi si murdarie
  • Drenajul ascuns de langa fundatie indeobste e diferit, deoarece functioneaza colectand apa incet din sol, avand si perforatii in partea superioara.

Si ia inchipuiti-va ca da o ploaie si toate aceste sisteme, sau cel pluvial cu cel ascuns sunt conectate, si prin tubulaturi trece o cantitate foarte mare de apa intr-un termen foarte scurt. Dat fiind daptul ca drenajul ascuns va avea perforatii, tubulatura se poate umple cu apa si prin acele gauri apa poate umezi solul.

4) Conectarea diferitor tipuri de drenaj se poate face doar dupa anumite calcule si dupa o oarecare logica. Ca sa dau cateva exemple:

  • Anumite tipuri asemanatoare, chiar daca au locatii diferite, pot fi conectate pana la caminul de distributie. De exemplu drenajul subteran ascuns de la baza fundatiei cu alt drenaj ascuns subteran de pe lotul dvs de teren.
  • Conectarea respectiva nu trebuie facuta in serie, ci doar in tubulatura dinaintea caminului de distributie.
  • Conectarea diferitor tipuri principale de drenaj, este preferentiala doar dupa ce apa a trecut prin canalele de distributie ale acelor tipuri, si pana a ajunge in canalul principal de distributie sau retentie. De exemplu drenajul ascuns are calea sa pana in canalul sau de distributie, apoi printr-o alta tubulatura in canalul principal, si tot asa au si drenajele pluviale si cel al rigolelor, care apropo trebuie sa aiba o adancime mai mare decat caminul ulterior de distributie si decat cel al drenajului ascuns.
  • Uneori nu e necesar decat un camin de distributie, insa pantele si intreg sistemul trebuie gandit in asa fel incat apa niciodata sa nu patrunda inapoi in tubulaturi.

5) Tubulaturile pluviale in sol nu trebuie sa fie amplasate langa fundatie, ci minim la 1 metru si chiar 2 m de la fundatie.

6) Fara exceptie in cazul blocurilor si caselor cu mai multe familii sau unde se unesc in serie mai multe case, dar uneori si in cazul caselor individuale, tot sistemul de drenaj trebuie sa fie dirijat intr-un colector sau rezervor de drenaj sau retentie, ca de acolo mai departe apa sa fie dirijata in canalizatia localitatii sau in alte locuri de devarsare. Depinde de debite si alti factori, insa aceste colectoare sau rezervoare pot fi si din plastic, cat si din beton, de exemplu inele de beton ca pentru canalizatie.

Tubulatura care intra in aceste colectoare din beton, nu trebuie sa mearga prin acesta mai departe, ci apa ca si cum sa se verse in aceste colectoare, si apoi mai departe prin alta tubulatura sa isi continue calea. Acest lucru este facut din mai multe considerente, in principal pentru ca daca cumva sistemul dvs a crapat, poate geotextilul, poate dupa un curemur, poate din alte cauze ajunge nisip, namol, frunze, poate gunoi in sistema dvs (mai ales e actual in cazul sistemelor pluviale pentru acoperise), aceasta apa cu resturi sa se scurga in colectorul nostru, pe care sa il putem periodic curata, inclusiv si tubulaturile, si apa deja fara resturi sa plece mai departe. Cu un astfel de colector noi eliminam mult riscul ca drenajul nostru sa se infunde si sa devine nefunctional dupa cativa ani.

Vezi toate cele 20 reguli de proiectare si constructie a unui drenaj in video de mai jos:

Liked it? Take a second to support Enciclopedia Constructiilor on Patreon!
Become a patron at Patreon!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *